articol

Fundația pentru o societate deschisă propune o dezbatere bazată pe competențe, nu pe discipline. Care este rolul educației civice la gimnaziu?

13 ianuarie 2016
Versiune pentru imprimantaSend by emailVersiune PDF

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Institutul pentru Științele Educației au pus în dezbatere publică planurile-cadru pentru gimnaziu. Este un al doilea pas după adoptarea unui document de politici curriculare[1] și premerge propunerea unor noi programe școlare. Salutăm deschiderea dezbaterii către publicul larg, dar atragem atenția că această etapizare are o anume lipsă de coerență și poate avea ca efect nedorit eludarea din dezbatere a unor teme fundamentale. Solicităm instituțiilor responsabile să regândească într-o anume măsură procesul de dezbatere, astfel încât să fie centrat pe competențe, nu pe discipline.

Cu precădere, ne vom referi la statutul educației civice în curriculumul școlar, dar o argumentație similară este valabilă și pentru alte teme transversale. Până în prezent, educației civice i-a fost alocat cel mai mic număr de ore în programă, conținutul a fost de cele mai multe ori influențat de specializarea de bază și de abordarea teoretică, bazată pe manual, a profesorului, iar interesul elevului și impactul pe termen lung este foarte scăzut. În 2010, când Fundația pentru o societate deschisă a realizat studiul „Implicarea civică și politică a tinerilor”[2], 53% dintre elevii claselor a VIII-a - a XII-a chestionați considerau că un bun cetățean respectă legile, 27% ar participa la un protest pașnic împotriva unei legi despre care crede că nu e corectă, 17% se informează despre politică. În 2015, Raportul-sinteză al audierii publice „Cum încurajăm societatea civilă la firul ierbii?”[3] a subliniat că participarea civică scăzută este cauzată de nivelul educației civice predate la școală, care nu include educația pentru participare cetățenească la luarea deciziilor de politică publică la nivel central sau local.

Legea Educației Naționale pledează pentru includerea competențelor sociale și civice între competențele-cheie pe care le educă școala românească. Documentul-cadru de politici menționat preia prevederile legale și le operaționalizează. Iată ce așteptăm de la un absolvent de gimnaziu în domeniul competențelor civice:

·         Operarea cu valori și norme de conduită relevante pentru viața personală și pentru interacțiunea cu ceilalți;

·         Relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități;

·         Manifestarea disponibilității pentru participare civică în condițiile respectării regulilor grupului și valorizării diversității (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.).

Propunerile de plan-cadru ar trebui să arate cum sunt operaționalizate aceste competențe. Prima și cea mai importantă dificultate este că planul-cadru nu evidențiază competențe, ci discipline școlare sau, cel mult, arii curriculare. Nu există nici un document care să arate de ce un număr X sau Y de ore la o anumită disciplină contribuie mai mult sau mai puțin la atingerea profilului așteptat de formare a absolventului. Acest document ar putea să fie programa școlară, dar el vine de-abia în etapa următoare. Pe ce baze stabilim câte ore să alocăm fiecărei discipline dacă nu știm contribuția disciplinei la competențele urmărite?

În cazul unor subiecte transversale importante, așa cum este educația civică, este practic imposibil să iei o decizie rațională. În ceea ce privește abordarea explicită, educației civice i se alocă în gimnaziu o oră pe săptămână, timp de trei ani (clasele a V-a – a VII-a), sub numele generic de „discipline socio-umane”, reprezentând: la clasa a V-a: Educație pentru drepturile copilului, la clasa a VI-a: Educație interculturală; la clasa a VII-a: Educație pentru cetățenie democratică. La clasa a VIII-a acestui domeniu îi este alocată disciplina Educație economică, care probabil contribuie mai degrabă la competențele antreprenoriale. Din experiența de până acum, putem spune că nu este suficient pentru a depăși eșecul sistematic al școlii românești de a genera absolvenți cu spirit civic.

Tot în aria Om și societate, se adaugă posibilitatea unui opțional integrat, cu 0,5 sau 1 oră/săptămână, în funcție de varianta de plan-cadru aleasă. Este însă neclar cine și cum va preda acest opțional integrat, precum și conținutul său.

Ne așteptăm, desigur, ca educația civică să aibă și o abordare implicită, prin intermediul celorlalte discipline din aria Om și societate, în principal Istorie și Geografie, dar și prin intermediul ariei Limbă și comunicare. Însă, în absența unor programe actualizate sau a unui document de sinteză care să susțină ferm acest lucru, este imposibil de evaluat în ce măsură se îndeplinește această așteptare.

În concluzie, propunerile de plan-cadru ne oferă o viziune mai degrabă pesimistă asupra statutului educației civice în gimnaziu:

-          se alocă explicit doar o oră pe săptămână timp de trei ani;

-          în mod surprinzător, nu este alocată explicit nicio oră pentru clasa a VIII-a, un punct critic de formare a viitorului cetățean;

-          nu avem nici un fel de informații despre cum abordarea implicită, prin intermediul altor discipline, va contribui la consolidarea competențelor sociale și civice.

 

Prin urmare, propunem Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și Institutului pentru Științele Educației următoarele:

-          Prelungirea dezbaterii asupra planurilor-cadru și suprapunerea acesteia cu dezbaterea programelor, pentru că alegerea unui număr de ore pentru o disciplină are sens doar înțelegând contribuția pe care fiecare disciplină o are la atingerea competențelor cheie;

-          Propunerea de către Institutul pentru Științele Educației  a unui un scurt document de sinteză în care să prezinte schematic legătura dintre documentul-cadru de politici curriculare și planurile-cadru pentru gimnaziu, adică modul și proporția în care fiecare disciplină propusă contribuie la consolidarea profilului absolventului de gimnaziu, așa cum a fost stabilit prin documentul de politici;

-          Deschiderea de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Institutul pentru Științele Educației, în paralel, a unei dezbateri despre statutul educației civice în școala românească, prin care să stabilim cât și cum suntem dispuși să investim pentru a avea viitori cetățeni, nu doar absolvenți încărcați cu diverse cunoștințe.

 




[1] Varianta actualizată după dezbaterea publică este disponibilă pe adresa: http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Document-politici-curriculum_final_23decembrie.pdf

[2]BĂDESCU, Gabriel; COMȘA, Mircea; GHEORGHIȚĂ, Andrei; STĂNUȘ, Cristina; TUFIȘ, Claudiu. Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea, 2010. P.33 http://fundatia.ro/sites/default/files/Implicarea%20civica%20si%20politica%20a%20tinerilor.pdf

[3] Disponibil online pe adresa  https://docs.google.com/viewerng/viewer?url=http://www.centrulpublic.ro/wp-content/uploads/2015/11/Raport-Comisie-audiere-public%C4%83_grupuri-informale.pdf&hl=ro, realizat prin proiectul Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale, finanțat prin Graturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.