BLOG

Inventarul datelor deschise în 2013 și rezultatul unui test de transparență

Autor: Andra Bucur 20 decembrie 2013
Versiune pentru imprimantaSend by emailVersiune PDF

De curând au fost publicate rezultatele consultărilor privind modificarea directivei referitoare la reutilizarea informațiilor din sectorul public, transpuse în legislația românească prin legea 109/2007. Pentru că urmăresc de mai bine de un an evoluția datelor deschise în România, având documentul mai sus menționat în față, m-am gândit că ar fi bine venită o trecere în revistă a datelor care au fost publicate anul acesta pentru reutilizare, de către instituțiile publice românești.

 

Preambul

 

Pe website-ul http://buget.gov.ro/ , la care o să revin ulterior, apare un pasaj din programul de Guvernare pentru anii 2014 – 2016, care zice așa „Transparența și deschiderea spre partenerii sociali și consultarea societății civile reprezintă constante ale actului de guvernare. Cu toate acestea, consultarea a devenit mai degrabă o prezumție relativă a actului de guvernare, în lumina ultimelor evenimente politice.

În ceea ce privește transparența activităților guvernamentale prin deschiderea datelor, statul român și-a asumat pentru anul 2013, în Planul Național de acțiune realizat ca urmare a aderării la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, următoarele:

 

  • Publicarea cu regularitate de către fiecare instituție publică, pe pagina web, a seturilor de date care susțin politicile publice, a seturilor de date relevante pentru obiectul de activitate al instituției și a seturilor de date care reflectă performanța serviciului public prestat
  • Uniformizarea formatului de publicare a datelor deschise, astfel încât să fie procesabile prin soluții tehnice folosite de utilizatori
  • Stabilirea unei proceduri de contestare de către cetățeni a nerespectării obligațiilor de publicare a datelor de către instituțiile publice
  • Instituirea unui mecanism de consultare între furnizorii și beneficiarii datelor publice deschise
  • Crearea unui sistem de rating al datelor publicate în format deschis, de către utilizatori.

 

Pentru a putea aprecia corect în ce măsură au fost îndeplinite aceste obiective, menționez că am intrat în anul 2013 cu deficiențele neimplementării angajamentelor asumate în anul 2012, prin același plan de acțiune (vezi Raport OGP 2012). Astfel, scopul planului național a fost limitat la nivel central, întrucât ambiția de a publica on-line, cu regularitate, bugete, statistici și de a avea o persoană responsabilă cu publicarea datelor într-un format care poate fi preluat prin mijloace automate în fiecare instituție publică din țară, deși ușor de scris și aprobat pe hârtie, nu se vrea și nu se poate implementa în realitate.

 

Ce s-a întâmplat concret?

 

Totuși, anul 2013, în ciuda  deficiențelor subliniate mai sus și a dificultăților cauzate  de reticența publicării bugetului de stat într-un format tabelar deschis, a început cu dreptul, și a evoluat într-un ritm inegal, dar încurajator

(1) A fost înființat Departamentul pentru Servicii Online și Design, în subordinea primului-ministruDepartamentul a fost responsabil de implementarea Planului Național de acțiune menționat, și de respectarea angajamentelor legate de deschiderea datelor din sectorul public. , Deși crearea acestui departament special a fost o ideea bună, s-a omis ceea ce era mai important, alocarea resurselor financiare necesare pentru a îndeplini cu succes aceste atribuții.

(2) A fost creat website-ul http://ogp.gov.ro/, unde se publică informații despre Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, despre implementarea Planului Național de acțiune și despre activitățile întreprinse de Guvern în această direcție, incluzând aici (3) Hackathon-ul organizat la Guvern).  Dintre proiectele dezvoltate sau îmbunătățite în timpul Hackathon-ului, funcțional este doar  (4) http://posturi.gov.ro/, http://petitii.gov.ro/. Platforma care ne-ar permite să avansăm o petiție la Guvern și să semnăm petiții inițiate de către alți cetățeni, vizualizând răspunsurile on-line,  nu se poate utiliza încă.

(5) Au fost publicate informații privind bugetul de stat într-un format interactiv pe http://buget.gov.ro/ . Aici putem vizualiza alocarea de resurse financiare defalcată pe domenii, precum și suma alocată ministerelor comparativ cu cea alocată altor instituții. Pentru cei cu un real interes în monitorizarea cheltuirii banului public există platforma (6) http://www.mbuget.gov.ro/buget/bug2013.html?pagina=buget2013&locale=ro , unde pot fi urmărite execuții bugetare lunare, rectificări bugetare, proiectul legii bugetului de stat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014, împreună cu bugetele fiecărui ordonator principal de credite, dar și numărul salariaților bugetari împărțit pe instituție, începând cu Administrația Prezidențială și până la administrația publică locală. Majoritatea informațiilor precizate anterior sunt disponibile într-un format tabelar, .xcel, cu excepția informațiilor bugetare cu privire la anul 2014, unde predomină formatul închis de tip PDF. Se pare că teoria precedentului nu se aplică nici în justiție, dar nici în deschiderea datelor, în România.

 

(7) A fost lansat primul portal de date deschise al statului român(http://data.gov.ro/ ).  75 de seturi de date au fost publicate până în prezent pentru a fi reutilizate de către toți cei interesați, în scopuri comerciale sau necomerciale. Printre seturile de date publicate în format deschis se regăsesc: catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață, date privind participarea militarilor români la misiuni internaționale, monitorizarea lunară a execuției bugetare a spitalelor.

 

Furnizorii datelor sunt cele 17 ministere care s-au angajat în acest proces și care au desemnat câte o persoană responsabilă cu deschiderea datelor (se regăsesc în josul paginii http://ogp.gov.ro/ ). Începând cu luna septembrie a început un proces de inventariere a seturilor de date deținute de ministere și susceptibile de publicare în format deschis, proces în care au fost implicate și organizații ale societății civile. Stadiul inventarierii, ce date au fost identificate și când ar putea fi publicate poate fi urmărit aici.

 

(8) Un lucru care nu trebuie pierdut din vedere este crearea licenței de stat, OGL-ROU-1.0, care permite reutilizarea liberă a acestor date, adică datele pot fi folosite fără frica de a încălca vreun drept de proprietate intelectuală.

 

De ce aceste inițiative nu sunt mediatizate de Guvern și asumate public? Păi, ce-ar fi dacă ne-am apuca toți să cerem date și să le reutilizăm?

 

Pe lângă această inventariere am făcut și eu un mic test al transparenței și deschiderii celor 17 ministere.

 

La sfârșitul lunii octombrie 2013, am trimis câte o solicitare de informații de interes public, la fiecare dintre cele 17 ministere, cu intenția de a afla câte documente au fost clasificate secret de serviciu în perioada 2010 – 2013, care este termenul limită până la care operează clasificarea și dacă există documente clasificate parțial sau criterii care să justifice clasificarea.

 

De ce tocmai secretul de serviciu este un indiciu pentru lipsa de tranparență? Pentru că secretul de serviciu este instituția care facilitează clasificarea discreționară a unor documente și informații care nu sunt secret de stat, secret comercial sau care protejează date cu caracter personal, de către instituțiile și autoritățile publice.  Secrete de serviciu, conform legii 182/2002, sunt „informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat”. Pe lângă definiția cuprinzătoare, în lege, deși sunt specificate termenele limită pentru clasificarea informațiilor secret de stat, nu sunt specificate termene pentru clasificarea informațiilor secret de serviciu. Astfel, contracte încheiate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale sau alte companii de stat similare, cu operatori economici privați, inclusiv acordurile încheiate cu S.C. Rosia Montana Gold Corporation, sunt clasificate  secret de serviciu până la epuizarea resursei.

 

Care au fost răspunsurile ministerelor, furnizoare ale datelor deschise?

 

Ministerul Fondurilor Europene mi-a trimis răspunsul într-un format .jpg, ce nu poate fi printat. Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății, nu s-au sinchisit să dea curs solicitărilor mele de date statistice privind secretul de serviciu. De altfel, Ministerul Sănătății, a avut o tentativă, prin Ordinul 964/2013, de a adăuga categorii de documente exceptate de la comunicare, altele decât cele prevăzute de legea privind liberul acces la informații de interes public, legea 544/2001.

 

Am apreciat răspunsul Ministerului Apărării, din care a reieșit că există aproximativ 100. 000  de documente clasificate secret de serviciu în anii 2011 – 2012, având un termen maxim de clasificare de 5 ani, cu excepția literaturii militare. De asemenea, am identificat aici un model de bună practică, și anume, existența unei metodologii care stabilește modalitatea de clasificare, precum și clasificarea parțială a documentelor (doar informațiile sunt susceptibile de clasificare nu documente întregi).

 

După ce ministerul Afacerilor Interne a solicitat prelungirea termenului de răspuns, datorită complexității întrebărilor formulate, nu am primit datele statistice dorite, întrucât nu există o centralizare a numărului de documente clasificate secret de serviciu. Termenele de clasificare nu sunt fixe, ci informația este protejată până în momentul în care nu mai este susceptibilă să aducă prejudicii persoanelor de drept public sau privat. Nu știm exact cum se stabilește acest lucru.

 

12 ministere au răspuns negativ la solicitările mele de date statistice și criterii privind informațiile clasificate, fie precizând că informațiile cerute sunt exceptate de la comunicare sau clasificate, fie trimițându-mă la legislația în domeniu, cu mențiunea că există un registru și un ghid de clasificare conform legii. După această lecție de drept administrativ, răspunsul concret al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost o surpriză cu adevărat plăcută. Din cele 525 de documente clasificate secret de servciu în perioada 2010 – 2013, doar 15 au fost clasificate anul acesta. O iau ca un semn bun, dată fiind reacția generală.